Web Site in lucru!

Puer Aeternus

Publicat pe: 08-09-2016 de admin

marie-louise-von-franz-problema-puer-aeternus-c1Vă prezentăm o nouă recenzie la volumul Puer Aeternus, de Marie-Louise von Franz, scrisă de Bogdan Mandache.

Puer Aeternus. Iacchus despre care scrie Ovidiu în Metamorfoze: “Iacchus,/Euhan și numele toate ce porți prin orașele grece;/ Liber, ție îți dau. Tinerețea ți-e nepieritoare;/ Veșnic copil, tu privirile cerului prin frumusețea-ți/ Mare-o atragi; tu cînd fără de coarne te-arăți, cu-o fecioară/ Semeni și Răsăritul îți este supus pînă unde/ Gangele, mersul oprindu-și, pe inzii cei oacheși îi scaldă.” Iacchos era zeul care conducea procesiunea inițiaților în Misterele de la Eleusis, el era reprezentat ca un copil ajuns la adolescență, purtînd în mînă o torță și călăuzind procesiunea, care se încheia cu cel mai încîntător mister: culegerea unui spic de grîu. Dar nu despre Iacchus și Misterele de la Eleusis sînt aceste rînduri, ci despre o carte care analizează una din gravele probleme ale psihicului: copilul etern. Nume aproape necunoscut publicului din România, pînă acum cîțiva ani, Marie-Louise von Franz, colaboratoare apropiată a lui C.G. Jung, este o prezență constantă în ultima vreme prin traducerea unor cărți care îi poartă semnătura; au apărut: Psihoterapie. Experiența unui practicant jungian; Dimensiuni arhetipale ale psihicului și Psihic și materie (Editura Herald), Visele și moartea (Editura Nemira), Aurora Consurgens, traducere și comentarii, text inclus în volumul 14/3 din Opere complete de C.G. Jung, la Editura Trei. De curînd a apărut o nouă carte semnată de Marie-Louise von Franz: Problema Puer Aeternus, București, Editura Nemira, traducere din limba engleză de Anca Bodogae, studiu introductiv de Lavinia Bârlogeanu, colecția “Philemon”, 2016, 368 p.

Dar puer aeternus nu este o denumire exotică, o componentă a frumoasei mitologii grecești, a fascinantelor mistere eleusiene, o trimitere la poemele lui Ovidiu; nu, puer aeternus trăiește printre noi sau chiar în noi. “El este, scrie Marie-Louise von Franz, divina tinerețe născută în noapte, în misterele eleusiene, care reprezintă un cult tipic al mamei, e un fel de mîntuitor, este un zeu al vegetației și al învierii, zeul divinei tinereți, corespondentul unor zei orientali ca, de pildă, Tammuz, Attis sau Adonis.” Puer aeternus din viața reală este bărbatul matur ancorat în psihologia adolescentului, cu un accentuat  complex matern, nedesprins încă de influența mamei, trăitor într-un păgubos romantism, aproape un inadaptat realităților lumii, altele decît lumea în care mama veghea asupra pașilor săi, un adolescent mofturos, arogant, avînd deopotrivă un complex de inferioritate, dar și sentimente de superioritate, o atitudine confuză față de femei, un om trăind o “viață provizorie”, la limita vieții reale pe care nu are curajul să o experimenteze. C.G. Jung spunea că tulburările psihice ale bărbatului cu un pronunțat complex matern sînt homosexualitatea și donjuanismul.

Marie-Louise von Franz îsi ilustrează argumentația cu un model din literatură, Micul prinț, al lui Antoine de Saint-Exupéry, despre un personaj care nu a ajuns nicicînd în lumea adultului, despre golul și lipsa de sens a acesteia, pentru că nu vede și alte aspecte ale vieții adulte; personajul lui Saint-Exupéry privilegiază lumea copilului ca lume a fanteziei, restul fiind pierderea propriei naturi: “Astfel vede el viața de adult, fiindcă nu a găsit calea prin care ar putea aborda adevărata viață, cum am numi-o noi, în lumea adultă. Cred că aceasta este, pe scurt, întreaga problemă: cum am putea ieși din lumea fantastică a tinerilor și a tinereții fără a-i pierde valoarea? Cum ne putem maturiza fără a pierde sentimentul de totalitate și pe acela de creativitate sau senzația de a fi cu adevărat vii, pe care le trăim în tinerețe?”, se întreabă Marie-Louise von Franz. E nevoie de o forță vitală atunci cînd sînt în conflict cerințele vieții interioare și ale celei exterioare, dar nu toți au forța de a suporta tensiunea și de a găsi rezolvarea adecvată. Jung scria în Aion că porțiunea de drum pe care orice om o întîlnește “are un comportament fragil, vrea să fie cucerită și nu se supune decît puterii. Ea ridică pretenții asupra bărbăției bărbatului, asupra ardorii sale și mai cu seamă asupra curajului și forței sale decizionale care poate să arunce întregul om pe talerul balanței. Pentru aceasta el ar avea nevoie de un eros necredincios, unul care și-a uitat mama.” În analizele sale Jung diferenția tipul astenic de tipul puternic; la astenic minusul este cel care îmbolnăvește persoana, cel puternic are fantezie, dar un ego slab. Scriind despre Saint-Exupéry, Marie-Louise von Franz susține că “aparține tipului mixt, nici slab, nici puternic. Are o mare forță, curaj, vitalitate și capacitatea de a schimba situații dificile. Dar un colț al personalității sale e extrem de fragil și lipsit de vitalitate și acest colț este ceea ce întrupează planeta.”

Citiţi restul recenziei pe esoterica.ro.



Tags:


Lasă un comentariu